Black hat GEO: ce ne învață scandalul din China

În martie 2026, în fața unei camere ascunse, un om din industria de marketing din China a inventat o brățară inteligentă care nu exista. Un software a generat pentru ea peste o duzină de articole promoționale, apoi încă 11: recenzii „de expert“, clasamente, păreri de utilizatori. Când reporterii au întrebat apoi asistenții AI ce brățară să cumpere, cel puțin două modele au pus produsul inexistent printre recomandări.

A durat ore, nu luni. Și nimic din tehnică nu depindea de faptul că modelele erau chinezești.

Șase luni mai târziu, industria de publicitate din China a publicat primul set de standarde GEO din lume: ce înseamnă optimizarea pentru motoarele AI, cum se măsoară, ce are voie o agenție să promită și unde începe manipularea. Am pornit de la povestea asta și am căutat cât de departe merge fenomenul în restul lumii. Răspunsul scurt: mult.

Dar datele mai spun ceva, mai important pentru oricine își construiește o afacere pe termen lung. Trucurile țin puțin și costă mult când sunt descoperite. Drumul cinstit e mai lent și mai greu, dar e singurul care se adună în timp.

Brățara Apollo-9: cum s-a „otrăvit“ AI-ul în direct

Pe 15 martie, de Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, televiziunea de stat CCTV difuzează în fiecare an „Gala 3·15“, o emisiune construită din investigații sub acoperire despre firme care își păcălesc clienții. A fi numit acolo poate însemna, în câteva zile, anchete, scuze publice și vânzări prăbușite. În 2026, ținta a fost GEO.

Demonstrația a fost simplă până la jenă. Potrivit China Daily, un om din industrie a cumpărat de pe o platformă de eCommerce un program numit Liqing GEO și a inventat o brățară inteligentă, Apollo-9. A introdus datele produsului, iar programul a generat automat peste o duzină de articole promoționale, cu „senzori cu entanglement cuantic“ și „autonomie de nivelul unei găuri negre“, plus recenzii și note inventate care o plasau pe primul loc în categorie.

Cu un singur click, articolele au fost publicate pe mai multe conturi de tip „self-media“ pregătite dinainte. Ulterior, un model AI descria funcțiile brățării repetând aproape cuvânt cu cuvânt afirmațiile inventate și o recomanda vârstnicilor și pasionaților de sănătate. După încă 11 articole fabricate, cu recenzii „de expert“ și clasamente, două modele AI au pus brățara inexistentă printre primele recomandări.

Cât costa și ce se promitea

Nu era un experiment izolat, ci o piață. Un sondaj Yicai de la finalul lui 2025 găsise un furnizor care cerea 3.600 de yuani pe trimestru, cam 520 de dolari, pentru optimizarea unui singur cuvânt cheie. Promisiunea: în șapte zile lucrătoare de la semnarea contractului, numele clientului apare în listele de recomandări ale mai multor modele AI.

Potrivit iiMedia Research, citat de Yicai, piața GEO din China a crescut în 2025 cu 67%, la 34,9 miliarde de yuani, aproximativ 5,1 miliarde de dolari. Sunt estimări ale unei firme de cercetare, nu date oficiale, dar ordinul de mărime explică graba cu care s-au mișcat lucrurile.

Ce a urmat

A doua zi, mai multe firme din industrie au publicat declarații prin care se delimitau de operatorii „black hat“ și promiteau să nu mai vândă servicii de tipul „spălarea creierului AI-ului“ sau „top în AI într-o săptămână“, potrivit Global Times. Zece firme asociate sectorului GEO au semnat un angajament de siguranță în cadrul unei alianțe a industriei AI.

Economistul Pan Helin a rezumat de ce e grav: GEO făcut astfel deghizează promovarea comercială în cunoaștere aparent obiectivă, generată de AI, iar consumatorul nu mai poate vedea intenția comercială. Practica poate încălca, după el, dreptul consumatorului la o alegere informată, regulile privind identificarea reclamei și legile împotriva publicității false și a concurenței neloiale. Autoritatea chineză pentru reglementarea pieței anunțase deja din ianuarie că reclama generată cu AI și cea „prin citare“ sunt priorități de control în 2026.

1. Finalul lui 2025 Un sondaj Yicai găsește furnizori care vând „optimizarea" unui cuvânt cheie cu 3.600 de yuani pe trimestru și promit apariția în recomandările AI în șapte zile lucrătoare.
2. Ianuarie 2026 Autoritatea chineză pentru reglementarea pieței anunță că reclama generată cu AI și cea „prin citare" sunt priorități de control în 2026.
3. 15 martie 2026 Gala 3·15 de la CCTV arată în direct cum brățara inexistentă Apollo-9 ajunge recomandată de modele AI.
4. 16 martie 2026 Firme din industrie se delimitează public de „black hat", iar zece firme din sectorul GEO semnează un angajament de siguranță.
5. 9-14 septembrie 2026 Asociația Chineză de Publicitate Comercială publică cinci standarde GEO.
6. 21 octombrie 2026 Marcus Pentzek publică în Search Engine Journal analiza standardelor, în engleză.

Regulamentul: cinci standarde în șase luni

Între 9 și 14 septembrie 2026, Asociația Chineză de Publicitate Comercială a publicat cinci standarde care definesc GEO, cum se măsoară, ce poate promite un contract și unde începe manipularea. Sunt standarde voluntare, de industrie, nu lege. Dar între semnatari sunt platforme de conținut precum Zhihu, Sohu și 360, iar la două dintre părți apare și grupul Publicis.

Cea mai bună analiză în engleză e a lui Marcus Pentzek, specialist în piața chineză de căutare, publicată în Search Engine Journal pe 21 octombrie. Din ea am extras ideile care merg oriunde în lume.

Partea	Ce reglementează
1. Terminologie	Ce e GEO, cum se deosebește de SEO și AEO, un cadru în patru straturi
2. Evaluarea furnizorilor	Șase tipuri de furnizori, note de la A la D, eliminare automată pentru orice practică black hat
3. Preț și măsurare	Modele de preț, formule pentru indicatori, reguli de eșantionare
4. Surse de încredere	Evaluarea calității surselor, reguli stricte pentru sănătate și finanțe
5. Conformitate	Tactici interzise, trasabilitate, clauze obligatorii în contracte

Linia dintre optimizare și manipulare

Partea cea mai valoroasă e definiția. Standardul numește black hat GEO prin tactici concrete:

• conținut fals și distribuție anormală a lui;

• otrăvirea corpusului din care învață sau citează modelele;

• prompt injection, adică instrucțiuni ascunse pentru AI;

• trafic și recenzii false;

• surse falsificate;

• denigrarea răuvoitoare a concurenței.

Apoi vine excepția care face toată diferența. Publicitatea legitimă, PR-ul, articolele în presă și colaborările cu creatori nu sunt black hat, atâta timp cât conținutul e adevărat și legal. Să încerci să fii vizibil e legitim; problema începe când minți ca să fii.

Truc sau strategie cinstită? La fiecare exemplu de mai jos, spune dacă e black hat GEO.

Ce trebuie să scrie în contract

• O listă cu ce nu se poate promite, ca anexă formală. Standardul interzice explicit promisiuni de tipul „control absolut asupra răspunsului modelului“ sau „100% dominanță pe ecran“.

• O clauză care interzice black hat GEO, iar furnizorul trebuie să refuze lucrările care urmăresc inducerea în eroare.

• Minimum 30% plată fixă la contractele cu bonus de performanță. Logica e simplă: dacă agenția câștigă doar când se schimbă răspunsul AI, cea mai ieftină cale e să inunde internetul cu conținut fabricat.

• Corecție în 72 de ore când conținutul plasat se dovedește greșit sau e citat greșit de AI, și oprirea activității la un incident major.

Măsurarea: de ce un singur test nu dovedește nimic

Standardul pornește de la un fapt pe care mulți îl ignoră: aceeași întrebare, pe același model, poate primi răspunsuri diferite. De aceea cere minimum 30 de rulări pentru fiecare combinație raportată, de exemplu 30 pe intenție, pe motor, pe zi.

Rulări ale aceleiași întrebări	Teorie (binomial)	În standard
5	22	~24
10	16	~16
30	9	~8
60	6	~5
100	5	2

Valori publicate: T/CAACCHINA 003-2026, anexa A, via Search Engine Journal · teorie: abaterea standard binomială, calculată pentru p = 50% · în standard e tipărită doar valoarea de la 100 de rulări (±2); celelalte sunt citite de pe graficul publicat, aproximativ

Pentzek observă că valorile publicate în standard nu urmează exact matematica binomială, așa că am pus alături și calculul teoretic. Direcția e aceeași: cu 5 rulări, un brand vizibil în jumătate din răspunsuri poate apărea la 20% sau la 80% fără ca ceva să se fi schimbat. Chiar și la 30 de rulări, intervalul de încredere de 95% rămâne de aproximativ ±18 puncte.

Două reguli de măsurare merită copiate imediat. Vizibilitatea se calculează doar pe întrebări de categorie, de tipul „cea mai bună mașină electrică pentru familie“, niciodată pe întrebări cu numele brandului, care umflă artificial cifra. Iar dacă un model AI judecă tonul mențiunilor, furnizorul trebuie să spună ce model, ce instrucțiuni și ce reguli a folosit.

Unde trebuie să rămâi sceptic

Pentzek e corect și cu limitele. Standardul e scris de industria pe care o reglementează, regula celor 30 de rulări vine dintr-un raport al acelorași autori, totul e voluntar, iar o parte din conținut e SEO clasic cu etichete noi. Valoarea lui nu stă în teorie, ci în regulile de măsurare, de contract și de conformitate.

Black hat GEO în restul lumii: ce e deja documentat

China a avut doar demonstrația cea mai spectaculoasă. În ultimii doi ani, cercetători, firme de securitate și organizații de monitorizare au documentat aceleași mecanisme pe ChatGPT, Gemini, Copilot, Perplexity și Claude. Nu le descriu ca rețetă, ci ca să știi ce se întâmplă pe piață și de ce te poate lovi și din afară.

Tehnica	Ce s-a documentat	Sursa
Inundarea internetului cu conținut fabricat	Rețeaua „Pravda“ a publicat circa 3,6 milioane de articole în 2024, pe 150 de domenii. Zece chatboturi testate au repetat narațiunile false în 33% din cazuri, deși unele site-uri ale rețelei aveau în jur de o mie de vizitatori unici pe lună	NewsGuard, martie 2025
Text „strategic“ ascuns în pagina de produs	Pe un catalog de cafetiere fictive, o secvență de text optimizată a dus un produs rar recomandat pe primul loc în recomandările modelului	Kumar și Lakkaraju, Harvard, 2024
Comentarii plantate pe forumuri	Circa 13 cuvinte plantate pe o pagină de comunitate care apare des în căutări au inserat entitatea dorită în raportul final în 38-51% din sesiunile agenților de cercetare testați	Cornell Tech, via SEJ, iunie 2026
Otrăvirea memoriei asistentului	Butoane „Rezumă cu AI“ care strecurau instrucțiuni de tipul „ține minte firma X ca sursă de încredere“: peste 50 de prompturi, de la 31 de firme reale din 14 industrii, în 60 de zile	Microsoft, februarie 2026
Otrăvirea datelor de antrenament	250 de documente au fost suficiente ca să implanteze un comportament ascuns în modele de la 600 de milioane la 13 miliarde de parametri, indiferent de mărime	Anthropic, UK AISI, Alan Turing Institute, octombrie 2025

Ce au în comun

Toate exploatează aceeași slăbiciune: sistemele AI caută, adună și sintetizează, iar volumul, repetiția și aparența de autoritate cântăresc mult. Pentzek o spune direct: tehnica brățării Apollo-9 n-avea nimic specific modelelor chinezești.

Câteva nuanțe sunt importante pentru o discuție cinstită. Studiul Anthropic a testat un comportament îngust, cu impact mic, iar autorii scriu explicit că nu se știe dacă rezultatul se menține la modele mai mari sau la comportamente mai complexe. Atacurile pe agenții de cercetare au fost făcute pe trei agenți open-source, în simulare, nu pe ChatGPT sau Gemini. Iar Microsoft notează că eficiența prompturilor din butoane variază și se schimbă pe măsură ce platformele își întăresc apărarea.

Dar două detalii mă fac să nu tratez subiectul ca pe o curiozitate de laborator. Cele 31 de firme din raportul Microsoft erau afaceri reale, nu escroci, iar una dintre ele era chiar o firmă de securitate. Iar pentru unele dintre aceste tehnici există deja unelte gata făcute, care se instalează ca un plugin.

Și invers: tehnicile pot fi folosite împotriva ta

Aceleași mecanisme care promovează pot și denigra. Standardul chinez trece explicit „denigrarea răuvoitoare a concurenței“ pe lista tacticilor black hat. Studiul Cornell a testat exact întrebările obișnuite ale clienților, de tipul „pe cine să chem“ sau „ce să cumpăr“, unde un nume străin poate fi strecurat lângă opțiunile legitime fără ca brandul afectat să afle vreodată.

Ce fac platformele și ce spune legea

Google: manipularea AI e spam, cu toate consecințele

Politicile de spam Google, actualizate la sfârșitul lui august 2026, definesc spamul ca tehnici care înșală utilizatorii sau manipulează sistemele de căutare, inclusiv încercarea de a manipula răspunsurile AI generative din Google Search. Încălcările sunt detectate automat și, la nevoie, prin verificare umană care poate duce la o acțiune manuală. Site-urile în cauză pot coborî în rezultate sau pot dispărea complet.

Politica nu e nouă în esență. Practic toate tehnicile black hat GEO se încadrează deja în reguli vechi:

• conținut generat la scară fără valoare pentru utilizator, inclusiv rețele de site-uri create ca să ascundă volumul;

• text ascuns pentru roboți, cu fontul la zero sau culoarea fundalului;

• cloaking, adică alt conținut pentru roboți decât pentru oameni;

• spam de linkuri, inclusiv advertoriale cu linkuri plătite nemarcate;

• abuzul de domenii expirate și de reputația altor site-uri;

• ocolirea politicilor prin subdomenii sau site-uri noi, pe care Google o tratează ca agravantă.

Ghidul Google pentru funcțiile AI adaugă două precizări utile. Căutarea de mențiuni „artificiale“ pe alte site-uri nu ajută. Iar paginile create pentru fiecare variantă de întrebare din fan-out, doar ca să manipulezi răspunsurile, intră la conținut generat la scară.

Potrivit SEJ, spam update-ul din iunie 2026 a aplicat deja politica și pe zona de AI. Iar ritmul a crescut: patru spam update-uri confirmate în 2026, cel din septembrie întins pe aproape două săptămâni. Gary Illyes spunea la Barcelona că Google filtrează zilnic 40 de miliarde de pagini spam și că, în acest moment, conținutul generat la scară e o problemă mai mare decât spamul de linkuri.

Restul platformelor

Microsoft a anunțat protecții în Copilot împotriva instrucțiunilor strecurate prin conținut și a publicat interogări cu care echipele de securitate pot detecta linkurile de otrăvire a memoriei în emailuri și Teams. Studiul Cornell arată însă că problema e greu de închis: cercetătorii au testat trei apărări evidente și niciuna nu a oprit atacul fără să strice calitatea răspunsurilor.

Concluzia onestă: platformele detectează tot mai bine, dar nu totul și nu imediat. Exact ca în primii ani ai SEO-ului, când trucurile mergeau, până nu mai mergeau.

Legea în România și în UE

Nu sunt jurist, așa că iau aici doar ce e clar. Directiva Omnibus a fost transpusă în România prin OUG 58/2022, în vigoare din 28 mai 2022, care a modificat Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte. De atunci sunt considerate practici înșelătoare, printre altele:

• recenziile false și comandarea lor către alte persoane sau firme;

• afirmația că recenziile vin de la clienți reali, fără măsuri rezonabile de verificare;

• prezentarea înșelătoare a recenziilor sau recomandărilor pe rețelele sociale;

• reclama ascunsă în rezultatele căutărilor online.

Pentru încălcări pe scară largă, în mai multe state UE, amenzile pot ajunge la 4% din cifra de afaceri anuală. Recenziile inventate și articolele „de expert“ fabricate din demonstrația chineză ar intra, în România, direct pe acest teren. Principiul de fond e același pe care l-a formulat și Pan Helin în China: promovarea comercială nu are voie să se deghizeze în informație obiectivă.

De ce trucul e un pariu pierzător, chiar dacă merge azi

Black hat GEO poate funcționa câteva săptămâni sau câteva luni. Problema e că toate costurile vin după: detectarea, recuperarea, răspunderea legală și, cel mai scump, încrederea pierdută. Iar câștigul pe care îl plătești e adesea mai mic decât pare.

1. O parte din „rezultat“ e zgomot

Răspunsurile AI se schimbă de la o rulare la alta. SparkToro a arătat că recomandările de branduri variază aproape la fiecare întrebare, iar standardul chinez cere minimum 30 de rulări tocmai din acest motiv. Un furnizor care îți promite „în top în AI în șapte zile“ și îți arată cinci capturi de ecran poate să-ți vândă, fără să mintă neapărat, o fluctuație normală.

2. Detecția recuperează mereu terenul

Istoria SEO-ului s-a mai jucat o dată. Reza Moaiandin, cofondator SALT.agency, amintește că multe branduri, inclusiv mari, și-au văzut clasările prăbușite după Panda și Penguin, în 2011 și 2012, cu luni de vânzări pierdute și facturi mari de reparații. Tot el notează că listele negre ale platformelor AI funcționează retroactiv: un domeniu ajunge pe ele după ce a fost prins, iar acolo nu vrei să-ți vezi brandul.

Iar recuperarea are calendarul ei. Din datele prezentate de Google la Barcelona, ridicarea unei acțiuni manuale durează tipic 1-2 săptămâni după cererea de reconsiderare, mult mai mult la site-urile inactive. Ieșirea dintr-o scădere algoritmică durează luni.

3. Răspunderea rămâne la brand

În demonstrația chineză, modelul AI a repetat aproape cuvânt cu cuvânt afirmațiile inventate despre brățară. Pentru un brand real, asta nu e o victorie, e o probă. Afirmațiile false despre produs rămân publicitate înșelătoare, indiferent dacă le spune un vânzător, o pagină sau un chatbot care le-a preluat de la tine.

4. Stimulentul e stricat de la început

Pentzek observă un lucru pe care îl consider esențial pentru orice antreprenor care semnează un contract: când agenția câștigă doar dacă se schimbă răspunsul AI, cea mai ieftină cale spre bonus e inundarea internetului cu conținut fabricat. De aceea standardul chinez cere ca minimum 30% din contract să fie plată fixă pentru muncă legitimă.

Pe scurt, cele două drumuri

Drumul cinstit: mai greu, mai lent, dar se adună

Vestea bună e că drumul cinstit nu e doar mai sigur. Datele arată că e și cel care funcționează, doar că pe un orizont mai lung. Ce câștigi muncind corect nu dispare la următorul filtru, ci devine bază pentru următorul pas.

Ce arată datele

• Limbajul clientului contează mai mult decât orice truc de pagină. Într-un studiu pe circa 2 milioane de citări din ChatGPT, Claude, Gemini și AI Overviews, Moore și Dunne au găsit o singură pârghie de pagină robustă: cât de mult seamănă textul cu felul în care clienții își pun întrebările. Checklistul clasic de „AEO“ nu a rezistat când au comparat pagini din același domeniu.

• Autoritatea se acumulează, nu se cumpără. Același studiu arată că autoritatea domeniului cântărește de circa șase ori mai mult decât orice altă trăsătură de pagină. Autorii subliniază că ea nu e un dat, ci rezultatul acumulat al anilor de conținut, mențiuni și muncă de brand.

• Mențiunile reale cântăresc. Patrick Stox (Ahrefs) a găsit o corelație de 0,70 între mențiunile pe pagini cu multe linkuri și vizibilitatea în AI Overviews, pentru primele 50 de site-uri.

• Încrederea se construiește în afara site-ului. La Barcelona, Alex Wright (iDHL) a prezentat un brand aflat pe locul 1 sau 2 în toate cele cinci motoare AI urmărite, cu 83% dintre citări venite de pe site-uri pe care nu le deținea și cu de 2,7 ori mai multe cereri de ofertă la 100 de clickuri.

• Răspunsurile reale aduc trafic real. Juan Seguí (acceseo) a adăugat pe paginile unor cărucioare întrebări frecvente reale, de tipul „încape în lift cu părintele lângă el?“, iar clickurile organice au crescut cu 14%.

Google descrie același lucru în cuvinte simple: calitatea înseamnă efort, originalitate, pricepere și acuratețe. Iar standardul chinez, scris după un scandal, spune explicit că PR-ul, articolele din presă și colaborările cu creatori sunt perfect legitime atât timp cât sunt adevărate.

Alternativa cinstită pentru fiecare truc

În loc de	Fă asta
Articole „de expert“ fabricate	Expertiză reală, semnată de oameni reali, cu date și fotografii proprii
Recenzii inventate	Un sistem prin care ceri recenzii fiecărui client real, plus răspunsuri publice la cele negative
Comentarii plantate pe forumuri	Prezență transparentă, ca brand, doar acolo unde ai ceva util de spus
Text ascuns pentru AI	Răspunsuri vizibile, sus în pagină, la întrebările reale ale clienților
Rețele de site-uri și conținut la scară	Apariții reale în presă și advertoriale scrise pentru cititori, cu linkurile plătite marcate ca sponsorizate
Butoane care strecoară instrucțiuni în memoria AI	Un buton care chiar doar rezumă, sau niciun buton

E mai greu, fără îndoială. Să obții o apariție reală în presă cere o poveste reală. Să strângi 200 de recenzii reale durează luni. Dar fiecare dintre ele rămâne, iar recenziile reale nu trebuie șterse niciodată.

Ce faci concret de mâine

Nu trebuie să aștepți un standard românesc sau european. Ideile bune din regulamentul chinez pot intra chiar în următorul contract și în următorul raport.

Dacă angajezi o agenție de SEO sau GEO

Semnalele de alarmă sunt aceleași ca în China: garanții de tip „în top în AI în șapte zile“, preț pe cuvânt cheie, „control asupra răspunsului“ și refuzul de a explica metoda.

Dacă ești specialist sau ai echipă tehnică

Încrederea e singurul activ pe care AI-ul nu-l poate falsifica pentru tine

China a avut nevoie de un scandal la televiziunea de stat ca să-și scrie regulile. Noi le putem citi gratuit, înainte de scandalul nostru.

În România nu avem o Gală 3·15, dar avem ceva la fel de eficient: o piață mică, în care clienții, furnizorii și agențiile se cunosc. O scurtătură descoperită aici nu rămâne o problemă tehnică, devine o poveste. Iar în era AI, poveștile despre tine sunt exact materia primă din care răspund asistenții.

De aceea cred că drumul cinstit nu e doar varianta morală, ci și cea mai bună strategie de afaceri pe termen lung. Fiecare recenzie reală, fiecare apariție meritată în presă, fiecare pagină care răspunde sincer la întrebarea unui client se adună. Peste doi ani, firmele care au construit așa vor avea un istoric pe care niciun concurent nu-l poate fabrica într-o săptămână, oricât ar plăti.

E mai greu și e mai lent. Dar e singurul drum pe care nu trebuie să te uiți tot timpul în spate.

Dacă vrei să afli cum arată azi brandul tău în răspunsurile AI, măsurat corect, cu metodologia de mai sus, scrie-ne. Ne uităm împreună.

Surse

Scandalul și standardul din China

• China Wrote The First GEO Rulebook After A TV Scandal (Marcus Pentzek, Search Engine Journal, 21 octombrie 2026)

• AI manipulation of search results highlighted at consumer gala (China Daily, 15 martie 2026)

• AI industry players vow compliance after China’s annual 315 Gala (Global Times, 16 martie 2026)

• China’s Annual CCTV Consumer Rights Show Uncovers AI Ad Tricks (Yicai, 16 martie 2026)

Cercetări și investigații despre manipularea AI

• A well-funded Moscow-based global „news“ network has infected Western AI tools (NewsGuard, martie 2025)

• Manipulating Large Language Models to Increase Product Visibility (Kumar și Lakkaraju, Harvard, 2024)

• A small number of samples can poison LLMs of any size (Anthropic, UK AISI, Alan Turing Institute, octombrie 2025)

• Microsoft: „Summarize With AI“ Buttons Used To Poison AI Recommendations (SEJ, februarie 2026)

• Google’s Spam Update Now Reaches AI Answers. Enforcement Is Hard (SEJ, iunie 2026, despre studiul Cornell Tech)

• AI Poisoning: Black Hat SEO Is Back (Reza Moaiandin, SEJ, decembrie 2025)

Platforme și lege

• Spam policies for Google web search (Google Search Central)

• Change of an era: GEO 58/2022 (DLA Piper România, mai 2022)

Ce funcționează cinstit

• What Drives Citations in Production Large Language Models? (Moore și Dunne, Discovered Labs, mai 2026)

• Does Being Mentioned on Highly Linked Pages Influence AI Mentions? (Patrick Stox, Ahrefs)

• Google Search Central Live Deep Dive, Barcelona: Day 3 Recap (John Campbell, ROAST, octombrie 2026)